În prima parte a anului, România a realizat importuri de alimente în valoare de aproape 6 miliarde de euro, adică 33 de milioane de euro pe zi, conform informațiilor de la INS.
Când elevii unei școli din Voinești au primit mere importate din Polonia, părinții au fost revoltați. O mamă a postat pe Facebook că fiica ei va refuza să consume mere cu miros de soluții de stropire.
România și Polonia, deși dispun de resurse similare, au evoluat diferit în domeniul comerțului agricol, susține Călin Costinaș, director adjunct al Profi România, într-o analiză pentru HotNews.
PIB-ul Poloniei este constant cu peste 200% mai mare decât cel al României, iar întârzierea economică a României se reflectă în deficitul comercial. În timp ce Polonia a trecut de la un deficit de -12,3 miliarde EUR în 2009 la un surplus de 13,5 miliarde EUR în 2023, România a evoluat de la un deficit de -7 miliarde EUR la -35 miliarde EUR în aceeași perioadă.
Industria alimentară: O falie structurală
Deficitul alimentar al României a crescut de peste 7 ori, de la -0,4 miliarde EUR la -3 miliarde EUR.
Produsele cu deficit semnificativ includ carne, pește, lactate, fructe și legume, dulciuri și produse de panificație premium, importând în volum mare din țări precum Germania, Italia, Elveția, Belgia, Ucraina și Bulgaria.
Polonia s-a afirmat ca al treilea exportator de ciocolată din UE, având o strategie focusată pe produse finite cu mare valoare adăugată.
Tudorel Andrei din Statistica românească oferă exemple de produse unde importurile depășesc producția autohtonă: dulciuri (raport 6 la 1), suc de mere (2 la 1), pește (30 la 1), smântână (3,6 la 1) și bulion de roșii (14 la 1).
Multinaționalele trag deficitul după ele
Cinci mari companii FMCG contribuie la un deficit comercial anual de circa 1 miliard EUR în România. Absența fabricilor locale și accentul pe importuri mențin acest dezechilibru. Cazuri precum Mondelez, care produce și investește în Polonia, pun în evidență contrastul.
România exportă produse cu valoare scăzută și importă numeroase produse agroalimentare procesate industrial. Comerțul agroalimentar în perioada postdecembristă a acumulat un deficit de peste 22 miliarde euro.
La mere, producem doar 4,5% din producția europeană, în timp ce Polonia generează aproape 30% din producția UE
Producția de produse esențiale precum carne, legume, fructe și lapte este insuficientă, având un impact semnificativ asupra balanței comerciale. Deficitul structural în produsele agroalimentare se manifestă puternic în aceste segmente.
România se află în top 5 în Europa ca suprafață arabilă. Ar fi trebuit să fim un actor de renume, dar nu suntem
România resimte o mare ineficiență în utilizarea forței de muncă în agricultură, cu agricultura de subzistență predominând. 87% din forța de muncă este auto-ocupare.
Ferme mici, comasări lente – cum să obții eficiență?
Dimensiunea medie a unei ferme în România este de 3,7 hectare, considerabil mai mică decât în alte state europene. Vecinii noștri avansează mai repede în comasare și au ferme de dimensiuni mai mari.
În zootehnie suntem la coada clasamentului european
România înregistrează cel mai mic număr de animale pe fermă din UE, iar producția agricolă este expusă la schimbările climatice, fără investiții în irigații.
România este o țară unde curge lapte și miere, menționând că acestea provin din importuri
Aducem anual 220 de milioane de litri de lapte din diverse colțuri ale Europei și miere din China, totalizând peste 3 milioane de euro.
În 1990, exporturile de produse agroalimentare ale României au suferit o scădere dramatică. Informațiile arată o reducere semnificativă, afectând produsele reprezentative.
Comparativ cu 1989, importurile de lapte au crescut de peste 25 de ori. Producția a scăzut în ultimele 3 decenii la jumătate
România produce anual 4,2 milioane de tone de lapte, cu un randament per animal inferior în comparație cu alte țări din UE. Producția pe locuitor se ridică la 215 litri.
Soluția: Mentalitate & acțiune coordonată
Pentru a remedia deficitul, este necesară o schimbare de perspectivă și un task force dedicat pentru a revitaliza fabricile locale și a atrage investitori multinaționali pentru producție.
