Statele europene cer președintelui american, Donald Trump, să desfășoare avioane de luptă americane în România, în cadrul măsurilor de securitate oferite de Statele Unite pentru a încheia conflictul din Ucraina, raportează cotidianul britanic The Times, citând dialogurile dintre liderii militari.
Conform The Times, conducătorii militari europeni dezbat desfășurarea avioanelor F-35 americane în România, unde NATO construiește cea mai mare bază aeriană pe continent, cu scopul de a descuraja Rusia de la posibile invazii suplimentare.
Luni, Trump a exclus desfășurarea de soldați americani în Ucraina, dar a menționat că este dispus să ofere suport „aerian” ca parte a măsurilor de securitate.
După întâlnirea de la Casa Albă cu liderii europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conducătorii militari s-au întâlnit la Washington pentru a discuta aspectele logistice ale asistenței americane.
Generalul Dan Caine, liderul forțelor armate americane, a convocat o reuniune la Pentagon cu generali din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia pentru a aborda garanțiile de securitate oferite de SUA.
În prezent, NATO efectuează misiuni de patrulare aeriană deasupra Mării Negre din baza Mihail Kogalniceanu din România, un loc esențial pentru forțele americane și o posibilă locație pentru avioanele de luptă americane.
Pe lângă avioanele de luptă americane din România, statele europene solicită garanții pentru utilizarea sateliților americani pentru GPS și recunoaștere în Ucraina, așa cum informează The Times.
Europenii doresc ca SUA să se angajeze să furnizeze Ucrainei rachete de apărare aeriană Patriot și NASAMS pentru a intercepta atacurile din partea Rusiei, precum și aprobat să zboare cu avioane spion deasupra Mării Negre.
RAF a efectuat misiuni de recunoaștere cu avioane Rivet Joint, însă acestea necesită aprobat american pentru a zbura.
Ca parte a așa-numitei Coaliții de Voință, Marea Britanie s-a angajat să disponibilizeze avioane de vânătoare Typhoon în vestul Ucrainei și o brigadă pentru instruire. Franța, Canada și Australia ar putea, de asemenea, să transmită trupe.
Amiralul Sir Tony Radakin, liderul forțelor armate britanice, a fost prezent la discuțiile de la Pentagon și a contribuit anterior la reducerea tensiunilor dintre Kiev și Washington, după cum menționează The Times.
Radakin a avut, de asemenea, o întâlnire virtuală cu șefii apărării din NATO pentru a discuta asistența pentru Ucraina.
Rusia critică discuțiile Occidentului despre garanțiile de securitate pentru Ucraina
Rusia se opune desfășurării de trupe din Occident. Miercuri, ministrul de externe Serghei Lavrov a afirmat că Moscova și Beijingul ar trebui să aibă puterea de veto asupra asistenței militare occidentale pentru Ucraina și a declarat că discuțiile NATO sunt „o cale spre nicăieri”.
„Nu putem accepta propunerile de soluționare a problemelor de securitate fără Federația Rusă. Acest lucru nu va avea succes”, a spus Lavrov.
Lavrov a subliniat că garanțiile de securitate discutate între Rusia și Ucraina la Istanbul în 2022 reprezintă un „exemplu favorabil” pentru Kremlin.
Conform acelor propuneri, cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU – China, Rusia, SUA, Marea Britanie și Franța – ar avea drept de veto asupra oricărei asistențe militare pentru Ucraina, permițând Kremlinului să blocheze orice sprijin, subliniază The Times.
Miercuri, Lavrov a fost evaziv și în legătură cu o întâlnire între Putin și Zelenski, după ce Casa Albă a afirmat că aceasta ar trebui să aibă loc înainte ca Trump să intermedieze un summit trilateral. Lavrov a menționat că Putin „consideră ridicarea nivelului delegațiilor la negocieri”.
Cele trei runde de negocieri de pace de la Istanbul din acest an au avut progrese limitate și au fost în mare parte ignorate de Kremlin. Negociatorul rus a fost Vladimir Medinski, un fost ministru al culturii.
