Războaiele, inegalitatea, criza climatică și inteligența artificială sunt unite de o întrebare comună, conform lui António Guterres: cine deține puterea și cum este aceasta utilizată?
La Adunarea Generală a ONU, discursul lui Donald Trump a contrastat puternic cu cel al secretarului general, așa cum observă Martin Waehlisch și Stefan Wolff într-o analiză publicată de The Conversation.
În ultimul său discurs la Adunarea Generală, António Guterres a abordat crizele globale ca fiind parte a unei singure probleme. Războiul, inegalitatea, urgența climatică și inteligența artificială se concentrează pe conceptul de putere: cine o deține, cine este lipsit de acces și modul în care aceasta este folosită.
Transformările puterii
Guterres a evidențiat trei transformări majore. Au apărut noi centre de influență economică, politică și tehnologică între state. În plus, puterea se transferă de la guverne spre un număr restrâns de companii private și indivizi. De asemenea, oamenii își delegă tot mai multă putere către mașini, pe fondul dezvoltării agenților AI care pot acționa imprevizibil, iar armele autonome devin o realitate militară.
Aceste schimbări afectează modul în care este exercitată puterea, influențând războiul și pacea, accesul la resurse și oportunități, politicile climatice și tehnologiile care au capacitatea de a transforma societatea.
Viziuni diferite asupra inegalității și inteligenței artificiale
Tema dezbaterii din acest an a fost „Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care răspunde nevoilor tuturor”. Guterres a subliniat că instituțiile globale reflectă în continuare raporturi de putere dintr-o epocă trecută.
Donald Trump, în aceeași zi, a expus viziunea sa despre putere, făcând o distincție clară în privința inteligenței artificiale. Guterres a asociat AI cu problemele globale, în timp ce Trump a propus redenumirea acestei tehnologii în „superinteligență” și a minimizat riscurile asociate cu aceasta.
Premierul britanic Andy Burnham a anunțat că Regatul Unit va conduce inițiative internaționale pentru crearea de standarde globale în domeniul AI, în timp ce Trump a evitat să discute despre inegalitate, concentrându-se pe reducerea bugetului ONU.
Probleme globale: clima, Gaza și Iranul
În ceea ce privește clima, Guterres a descris energia regenerabilă ca un mod de redistribuire a puterii, afirmând că „soarele nu aparține nimănui”. Trump a menționat schimbările climatice într-un context negativ, considerându-le o înșelătorie.
Ambele discursuri au abordat situația din Gaza, Guterres subliniind distrugerile și nevoia de ajutor umanitar, în timp ce Trump a prezentat planul său de pace ca o realizare, deși procesul este stagnat.
Despre Iran, Trump a discutat despre posibilitatea unui acord de reconstrucție al țării, dar și despre „anihilarea” regimului iranian, în timp ce președintele iranian a declarat că țara sa a fost atacată fără a ceda.
Diplomația din culise
În timp ce liderii își expuneau pozițiile în public, diplomația a continuat în întâlniri separate. Trimișii lui Trump au purtat discuții de trei ore cu ministrul iranian de Externe, în mare parte prin intermediari din Qatar. Trump a considerat întâlnirea ca fiind „foarte bună”, în timp ce Teheranul a minimizat semnificația acesteia.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avut o întâlnire personală cu Trump pentru prima dată din luna iulie, dar discuțiile nu au dus la un acord concret.
Întâlnirile din marja Adunării Generale pot aduce rezultate, iar Guterres a propus un model de „multipolaritate în rețea”, care să permită mai multor centre de influență să colaboreze în cadrul dreptului internațional.
Guterres a încheiat apelul său la respectarea puterii legii, subliniind importanța acesteia în fața forței brute. Succesorul său va prelua această responsabilitate într-o lume care, conform discuțiilor actuale, se îndreaptă într-o direcție diferită.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-detine-puterea-in-lume-si-cum-o-foloseste
Sursa foto: Inquam Photos
