Ion Iliescu, fostul lider al României, care a decedat marți, la vârsta de 95 de ani, a abordat evenimentele de după Revoluția din 1989 în ultimul său interviu apărut în martie 2024, pe care le-a descris ca fiind „inevitabile”. El a accentuat că România continuă să fie influențată de postdecembrism și postcomunism. Interviul a fost realizat de fostul său consilier, Ionuț Vulpescu.
Iliescu a avertizat despre riscurile populismului, pe care l-a văzut ca o „pandemie morală” pentru care societatea nu a dezvoltat apărare. El a criticat faptul că demagogia este frecvent considerată drept mesianism, lucru ce determină partidele să adopte populismul, iar alegătorii să opteze pentru politicienii care promit mai multe, în detrimentul celor mai competenți.
Fostul președinte a subliniat că neglijarea interferențelor dintre clase de către societatea civilă a alimentat tensiuni și a creat un climat favorabil discursurilor radicale și xenofobe. Iliescu a acuzat „sistemul” ca fiind un refugiu pentru politicienii care nu au reușit să depășească moștenirea grea a unei Românii libere, criticând absența unui profil identitar clar care să faciliteze depășirea populismului.
Referitor la evaluarea situației actuale a țării, Iliescu a menționat stagnarea inițiativelor de modernizare și necesitatea unui consens politic similar celui de la Snagov. El a observat lipsa de respect între adversarii politici și subestimarea dialogului, afirmând că politicienii ar trebui să fie „maeștri”, nu doar „meșteri”.
În ceea ce privește regretul său, Iliescu a lăsat istoria să evalueze realizările și eșecurile mandatului său, subliniind crucialitatea tranziției morale și a reconciliării cu trecutul traumatic. Printre realizările sale, a făcut referire la contribuțiile Radio Europa Liberă și înființarea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, sub conducerea lui Elie Wiesel.