Critica lui Kelemen Hunor privind magistrații
Kelemen Hunor a formulat critici severe la adresa unor judecători, numindu-i „o castă”. El susține că unii dintre aceștia manifestă un comportament care le îndepărtează de funcțiile și obligațiile esențiale, creând o ruptură între justiție și cetățeni. Kelemen Hunor evidențiază că această atitudine contribuie la neîncrederea în sistemul judiciar și la o percepție negativă a actului de justiție. El face apel la reevaluarea manierei în care judecătorii își exercită autoritatea și la o mai mare responsabilizare a acestora în raport cu societatea. Criticile sale se axează pe nevoia de reformă și pe adaptarea sistemului judiciar la necesitățile reale ale cetățenilor, pentru a garanta o justiție echitabilă și accesibilă.
CCR ca al treilea for legislativ
Kelemen Hunor a semnalat rolul Curții Constituționale a României (CCR), pe care o vede transformată într-o a treia cameră legislativă. El argumentează că, deși CCR ar trebui să acționeze ca un garant al constituționalității legilor, în practică, aceasta a câștigat o influență exagerată în procesul legislativ. Kelemen Hunor afirmă că deciziile Curții Constituționale sunt frecvent percepute ca intervenții directe în activitatea legislativă, ceea ce poate genera blocaje și slăbirea rolului Parlamentului. În opinia sa, această situație subminează funcționarea democratică a statului, deoarece CCR preia prerogative care ar aparține doar aleșilor. El subliniază că, într-un sistem democratic, legitimitatea izvorăște din votul cetățenilor, iar aleșii au obligația de a legifera conform voinței lor. Kelemen Hunor îndeamnă la reconsiderarea rolului CCR pentru a restabili echilibrul între puterile statului și a asigura că hotărârile sale nu depășesc cadrul constituțional.
Răspunderea aleșilor față de electorat
Kelemen Hunor subliniază importanța răspunderii pe care aleșii o au față de electoratul ce i-a mandatat. El consideră că, într-o democrație, relația dintre cetățeni și reprezentanții acestora trebuie să fie directă și continuă, bazată pe încredere și transparență. Aleșii sunt obligați să satisfacă nevoile și așteptările celor care i-au ales, punând pe primul plan interesul public în activitatea lor legislativă. Kelemen Hunor susține că, atunci când aleșii nesocotesc promisiunile sau se abat de la mandatul primit, efectele sunt resimțite nu doar politic, ci și social, amplificând neîncrederea în instituțiile statului. El insistă asupra necesității ca politicienii să fie mai responsabili și mai în acord cu problemele reale ale cetățenilor, să comunice deschis și să accepte greșelile. În opinia sa, doar printr-o astfel de abordare se poate recâștiga încrederea publicului în clasa politică și se poate asigura o guvernare eficientă și legitimă.
Propuneri pentru modernizarea sistemului juridic
Kelemen Hunor propune mai multe măsuri pentru revitalizarea sistemului juridic, cu scopul de a relua încrederea cetățenilor în justiție și de a eficientiza acest sector. Un pas inițial ar fi perfecționarea procesului de selecție și instruire a judecătorilor, asigurându-se că aceștia nu doar posedă cunoștințe juridice robuste, dar au și o integritate morală impecabilă. El sugerează adoptarea unor criterii mai riguroase și transparente pentru numire, precum și evaluări periodice pentru menținerea standardelor profesionale și etice.
Kelemen Hunor susține de asemenea o mai mare deschidere și transparență în activitatea instanțelor, propunând ca hotărârile judecătorești să fie mai clar motivate și mai accesibile publicului larg. Acest aspect ar putea îmbunătăți înțelegerea deciziilor și ar reduce suspiciunile de părtinire sau influență externă. În plus, el subliniază importanța digitalizării sistemului judiciar, care ar putea accelera procesele și ar simplifica birocrația, facilitând accesul cetățenilor la justiție.
O altă propunere se referă la consolidarea independenței justiției, creând un cadru legislativ care să protejeze judecătorii de presiuni politice sau economice. Kelemen Hunor consideră că o justiție cu adevărat liberă este crucială pentru buna funcționare a unei democrații și pentru apărarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
În concluzie, el îndeamnă la un dialog constructiv între toate părțile implicate – legislativ, executiv și sistemul judiciar – pentru a identifica cele mai eficiente soluții de reformă. Doar printr-o colaborare strânsă și prin asumarea responsabilității împreună se poate asigura că sistemul juridic corespunde nevoilor societății și contribuie la consolidarea statului de
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro