România desfășoară evenimente muzicale cu artiști de renume, atât locali, cât și internaționali, fără a percepe taxe de intrare, lucru pe care operatorii privați nu îl pot susține. Anca Lupeș, fondatoarea conferinței Mastering the Music Business, consideră că astfel de activități constituie o concurență neloială pentru sector. În cadrul unui interviu pentru HotNews, ea subliniază că mai mult de 50% din costul biletelor la evenimentele private este alocat taxelor și impozitelor.
- „Cultura nu trebuie să fie realizată cu buget insuficient și măsuri incomplete, iar arta este o forță ce ne poate uni”, adaugă Anca Lupeș în interviul pentru HotNews.
- „Artiștii locali au nevoie de suport constant, nu doar de aplauze sporadice”, remarcă reprezentanta sectorului muzical.
Anca Lupeș reprezintă o voce marcantă în domeniul muzical din România, fiind fondatoarea conferinței Mastering the Music Business (MMB), ajunsă la a zecea ediție, care servește ca o platformă esențială pentru specialiști din acest domeniu.
Pe lângă activitatea profesională, Anca Lupeș este o voce activă în sfera civic-culturală. Ea promovează, ca reacție la erodarea încrederii în instituții și marginalizarea culturii, coeziunea prin comunitate, formarea profesională, valorizarea artiștilor locali și sprijinirea vocilor feminine.
„Investiția în cultură reprezintă o investiție în noi înșine”, susține ea, pledând pentru un rol central al artei în crearea unei societăți echilibrate și libere.
HotNews a avut discuții cu Anca Lupeș despre rolul culturii ca formă de reziliență, importanța educației pentru implicarea civică, și despre inițiativa personală ca soluție în absența suportului instituțional.
„Încrederea în instituții a fost pierdută repetat din 1989 până în prezent”
– Ne aflăm într-o perioadă în care încrederea în stat, instituții și democrație pare fragilă. Ce ați învățat despre construirea încrederii? De ce este atât de greu să o păstrăm în România?
– Anca Lupeș: Construirea încrederii este un proces dificil și poate fi pierdut cu ușurință. Odată ce s-a pierdut, este complicat de recăpătat. În România, încrederea în instituții a avut de suferit constant din 1989, iar actualii politicieni se confruntă cu provocarea de a o reconstrui.
– Care credeți că este cea mai gravă barieră socială în România de astăzi: frica, nepăsarea sau lipsa de repere?
– În sectorul muzical, nepăsarea, în principal din partea clasei politice față de cultură și muzică, constituie o problemă majoră. Statul nu susține educația muzicală, iar povara fiscală pe biletele de spectacole este considerabilă, cu taxe și impozite ce depășesc 50% din prețul biletelor. În plus, statul face concurență neloială prin organizarea de evenimente muzicale finanțate din fonduri publice, la care accesul este gratuit, implicând artiști care ar trebui să vândă bilete în sectorul privat.
În ceea ce privește reperele, fiecare individ își stabilește acestea în funcție de valorile primite prin educație. Cu Mastering The Music Business (MMB), ne propunem să scoatem în evidență personalitățile remarcabile din domeniul muzical.
„Ne-am transformat din cetățeni în consumatori”
– România are o tânără generație activă online, dar mai puțin implicată civic. Ce lipsește în educația noastră pentru a forma tineri talentați și implicați în comunitate?
– În prezent, citesc „Consumed: How Markets Corrupt Children, Infantilize Adults, and Swallow Citizens Whole” de Benjamin R. Barber.
Barber susține că marketingul agresiv ne-a transformat din cetățeni responsabili în consumatori preocupați de propriile dorințe. Tinerii de astăzi sunt rezultatul părinților-consumatori.
„Fiind femeie, nu am avut parte de anumite promovări profesionale”
– În ce mod v-a influențat statutul de femeie cariera dumneavoastră?
– Am avut privilegiul de a colabora cu bărbați capabili care mi-au apreciat competențele și de la care am învățat enorm.
În începuturile carierei, încercam să evit concentrarea pe aspectele personale printr-o vestimentație mai puțin atrăgătoare.
Consider că statutul de femeie m-a împiedicat în obținerea unor promovări, dar pasiunea pentru domeniul meu a compensat. Ca antreprenor, simt că presiunea a dispărut. Colaborez eficient cu parteneri de afaceri de sex masculin. Femeile trebuie să își facă auzită vocea în toate domeniile, inclusiv în muzică. Inițiative precum „Women In Music (WIM)” sprijină tinerele femei la început de carieră prin mentorat. WIM promovează egalitatea în colaborare, nu separarea de bărbați.
„Percepția „femeii la cratiță” reflectă poziția istorică în societate”
– Având în vedere câștigul terenului extremei drepte, ce rol au femeile influente în susținerea unei democrații sănătoase?
– Extremele nu aduc nimic constructiv. Femeile și bărbații influenți ar trebui să promoveze echilibrul și meritocrația. Trebuie să acționeze mai mult ca cetățeni și mai puțin ca consumatori, conform definițiilor lui Barber.
– Cazurile de violență împotriva femeilor sunt din ce în ce mai frecvente. Ce ne arată acest lucru despre societatea noastră?
– Percepția istorică a femeii ca proprietate persistă, mai ales în mediul rural. Statul reacționează cu întârziere și este necesar să militem pentru penalizări rapide. Femeile sunt cele ce educă bărbații, iar programele de educație sunt esențiale pentru a corecta aceste prejudecăți.
„Cultura trebuie să fie accesibilă, nu un privilegiu al orașelor sau al elitelor”
– Cultura poate fi atât o formă de rezistență, cât și de reconstrucție. Cum poate România să progreseze prin cultură?
– România trebuie să ofere mai mult sprijin culturii, să încurajeze talentele tinere și să insufle respectul pentru cultură încă din educația timpurie. Este necesar să investim mai mult în artiștii activi și în inițiativele independente din comunități.
Cultura trebuie să fie accesibilă și parte integrantă a vieții cotidiene.
România are nevoie de politici culturale pe termen lung care să integreze cultura în educație și dezvoltarea socială. Cultura nu este un simplu element decorativ, ci una strategică. Este esențial să încurajăm colaborarea între sectoare culturale și între generații. Proiectele interdisciplinare și rețelele de colaborare sunt vitale. Artiștii au nevoie de stabilitate și încredere din partea instituțiilor.
Cultura poate restabili încrederea prin povestiri oneste despre experiențele noastre, creând legături între realități diverse.
„Artiștii locali necesită suport constant”
– Cum pot liderii culturali contribui la discuția despre sănătatea mintală?
– Sănătatea mintală în domeniul muzical a fost neglijată până de curând. Am participat la un panel care m-a schimbat, realizând similitudinile din parcursul meu profesional.
Subiectul a fost stigmatizat în România, unde profesia de psiholog a fost restricționată până în 1989.
– Ce mesaj aveți pentru public în legătură cu investiția în cultura locală?
– Investiția în cultura locală contribuie la dezvoltarea noastră individuală și socială. Artiștii reprezintă voci esențiale, nu doar elemente estetice. Într-o societate democratică, arta joacă un rol activ și provocator. Prin sprijinirea culturii locale, întărim coeziunea comunității și încurajăm gândirea liberă. România are un potențial cultural considerabil, adesea tratat superficial. Este o necesitate strategică.
Artiștii locali au nevoie de suport constant, fiind esențial ca publicul să fie activ în participarea la evenimentele culturale. Cultura cere respect și investiții continue pentru a menține coeziunea.
„Suntem mândri că avem unele dintre cele mai mari festivaluri din regiune”
– Mastering the Music Business a împlinit 10 ani. Cum ați caracteriza relevanța MMB în cultura și economia românească?
– MMB a adus România pe harta globală a industriei muzicale, oferind acces la informații despre piața muzicală internațională. Așa cum a spus Scott Cohen, invitatul nostru din 2019: „Cine ar fi crezut că România dispune de o industrie atât de avansată?”.
Datorită MMB, artiștii români au participat la festivaluri europene prestigioase, iar companii din România au început colaborări internaționale. MMB a crescut conștiința națională referitoare la industria muzicală românească și la valoarea acesteia, atât pe plan local, cât și internațional.
– Cum evaluați dinamica genurilor muzicale actuale și viitorul industriei muzicale din România?
– Muzica din România se aliniază tendințelor globale. Artiștii și publicul sunt conectați la scena muzicală internațională prin intermediul internetului și rețelelor sociale.
Diverse stiluri muzicale s-au transformat de-a lungul timpului, influențate de cultura fiecărei națiuni. Muzica poate acompania diferite momente, fie că oferă o coloană sonoră cotidiană, fie că este folosită pentru introspecție.
Industria muzicală românească se află într-o evoluție ascendentă, cu case de discuri și festivaluri mari, atât la nivel regional, cât și global. România a devenit un punct de referință pe harta muzicală mondială și sunt mândră că fac parte din această dezvoltare.
