Am vizitat Ghighiu, situat lângă Ploiești, Hadâmbu din Iași și Nechit din Neamț. Am cercetat mănăstirile, întrebând: de ce au zoologice? Călugării afirmă că acestea reprezintă o formă de bunăvoință și protecție.
Mănăstirea Ghighiu din Prahova adăpostește icoana Maicii Domnului Siriaca din anul 1958.
În spatele bisericii se află păuni, fazani, găini de mătase și cocoși de munte. Veverița este vedeta, locuind într-un copac ciuruit „ca un fluier”. Din când în când, își arată fața, asemenea Maicii Domnului.
Măicuța de la biserica veche mi-a spus să privesc în jur. Ce observ? Paradisul. Aici se află și animale fericite care vor muri din cauze naturale.
La Mănăstirea Pissiota, icoana te observă din orice colț al bisericii, dând impresia că ochii Maicii Domnului te urmăresc constant.
În exterior, cuști din panouri acoperite oferă adăpost unei faune asemănătoare celei de la Ghighiu. Veverița nu este prezentă.
Preotul mănăstirii mi-a explicat că păsările sunt donații, oferite pentru ca și copiii să se bucure în timpul slujbelor, visând la paradis.
Alpaca de la Hadâmbu
La Hadâmbu, Iași, peisajul se transformă. Observăm mai multă fermă de animale, reminiscentă a ogradelor de la țară, specifică orașelor mari. Sunt locuri de divertisment și învățare pentru copii: „Uite, aceasta este găina care îți aduce ouă”, „aceasta este oaia care oferă lapte”.
La Hadâmbu, grădina zoologică își prezintă o față diferită. Pe hectare întregi, păuni, găini de mătase și lebede negre se bucură de compania cerbilor, căprioarelor, lamelor, alpaca, muflonilor și iepurașului-berbec.
Călugărul responsabil de cuști discută despre donații și bucuria adusă de momentele petrecute în slujbe. Mi-a spus: „Vă iscodesc diavolii de mă întrebați despre iepurele-berbec și alpaca. Noi ne închinăm Domnului, nu ne preocupăm de erezii. Iepurele a venit de bunăvoie și a rămas.”
Animalele rătăcite
„Ești un om blând?” m-a întrebat călugărul Zenovie de la Mănăstirea Nechit, Neamț. Ce înseamnă să fii un om blând? „Este cineva care își valorifică timpul dăruit de Dumnezeu. Faci curățenie, ai grijă de familie, îți iubești aproapele? Te comporți cum trebuie cu viața?”
L-am întrebat pe Zenovie despre animalele de la Nechit. El m-a întrebat ce aș face cu o oaie rătăcită. Aș lăsa-o să plece, am răspuns.
„Dumneavoastră din București nu înțelegeți. Ni se aduc animale rătăcite, le ajutăm. Cum să lăsăm oaia să plece? Voi creați ogor pentru oaia rătăcită, noi o readucem în turmă.”
Călugărul Zenovie conchide: „Omul pătimește din cauza deranjului binelui. Oile rătăcite trebuie aduse înapoi în turmă.”
Părintele Zenovie mi-a oferit bomboane și m-a invitat să gust cireșe. Am fost poftit la masa de prânz cu călugării. „Nu rătăcesc precum oile.”
Mănăstirea Nechit Foto: HotNews/Eugen Istodor
„Disneyficarea” mănăstirilor
Am început cu întrebarea: Cum au ajuns grădinile zoologice în mănăstiri?
Antropologul Alexandru Dincovici discută despre „disneyficarea” mănăstirilor: „Mănăstirile și grădinile zoologice par să nu aibă legătură. Totuși, ele oferă o experiență care este șaizeci la sută duhovnicească, patruzeci la sută lumească sau capitalistă.
Arca lui Noe
Este greu de înțeles prezența animalelor în mănăstiri? Deși omul este central în creștinism, Dumnezeu a creat o lume cu materie și ființe vii importante, demne de salvare pe arca lui Noe.
Minigrădinile zoologice de la locașurile de cult transformă religia într-o experiență concretă și atrag atenția asupra diversității creației. Ele reflectă o tendință de „disneyficare” în turismul modern; devin atracții capabile să genereze venituri și oferă o dimensiune suplimentară vizitelor.
La Ghighiu, Pissiota, Hadâmbu și Nechit, nu există oi în grădinile zoologice. Ele fac parte dintr-o altă categorie, alături de găini și porci, care, atunci când nu este post, servesc alimentația, asemenea credincioșilor sau celor pierduți.
Mănăstirea Hadâmbu. FOTO: HotNews/Eugen Istodor
